poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-08 | |
Iată-mă in genunchi in fata nemuritorului înger a neliniștii ce s-a sădit in mine in clipa in care am început sa ne spunem primele cuvinte. Îngenuncheat fiind si in fata morții iți spun ca nu îmi e frica de moarte cat îmi e de tine… De prima data când te-am văzut am început sa mor; si cate o părticica din mine se stinge in fiecare zi departe sau aproape de tine… Nu contează unde ești, ce ești, ce faci… Rhei! Zi de zi mă sting mai mult… neclintit a fost Eros in decizia sa când a ales ca in mine sa clădească reduta sentimentul crunt al iubirii; al iubirii pentru tine…
Iată-mă in genunchi. In fata ta mă plec si iți spun cu inima curata căci ar durea prea mult sa mai mint… sa mai ascund de tine durerea ce o port departe de existenta ta. Ti-am spus vreodată cat de mult te iubesc? * Toru tocmai intra pe ușa când Rhei ieșea din dormitor in aceeași camasuta de noapte alba pe care începuse sa o adore. Văzându-l, fata se repezi cu ochii in lacrimi in brațele sale, inlantuindu-l si înghesuindu-se la pieptul sau. Lipsise toata noaptea si era frânt de oboseala, insa reacția fetei îl uimi atât de mult incat… Zâmbi dulce iar apoi o lua in brațe, lăsând-o agatata de gatul sau si se îndrepta spre dormitorul din care fata tocmai ieșise. „Ti-am spus vreodată cat de mult te iubesc?” „Da, de atâtea ori… Mai spune-mi o data Toru… Mai spune-mi o data…” „Ti-am spus vreodată cat de mult te iubesc?” O lasa ușor pe patul moale insa inlantuita de gatul sau, se repezi asupra sa si il săruta lipindu-se de el si trăgându-l după ea… „Da, de atâtea ori… Mai spune-mi o data Toru… Mai spune-mi o data…” * In patul nebuniilor noastre mă cufund de fiecare data cuprins de tandrețea iluziilor fericite ce ni le cream unul altuia… Ti-am spus vreodată cat de mult te iubesc? Daca nu iți mai spun o data, si inca o data pana când voi depăși numărul stelelor cu numărul ocaziilor in care ti-am spus ca te iubesc… si nici atunci nu am sa mă opresc… căci luna inca va străluci fericita fiind in lumea ei… Vreau ca luna, zeii, întreaga nație cereasca sa se înnegrească de furie de dragostea nebuna ce ti-o port. Vreau ca Olimpul si Raiul sa fie simple reflecții ale iubirii mele pentru ceea ce ești, pentru ceea ce ai fost mereu pentru mine din clipa in care mi-ai vorbit. Vreau ca intreaga lume sa stie ceea ce simt pentru tine… vreau sa infinutul sa fie considerat ceva mic pe langa dimensiunile dragostei mele pentru tine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate