Pacoland (3)

Tiii scurt somn! Visase că plutea pe un nor pufos legănat de vânt încolo și încoace Probabil că nu se trezise de tot pentru că încă se mai legăna. Da! Dar nu era pe un nor ci înghesuit într-un coș de piață. Mirosi și nu găsi nimic pe gustul lui. Ce curios se vede lumea de sub un capac. Un puzzle amețitor. Găsi că e o bună idee să înceapă să arunce cu coji de semințe, să lase ceva urme în caz că se va hotărî să se întoarcă. Prea ocupat cu golitul buzunarelor, nici nu simți când legănatul încetă. Acum era într-o bucătărie atât de curată încât nici nu ar fi îndrăznit să calce pe acolo. Își putea admira mustățile în faianța albă . Neee mai bine rămânea ascuns. Numai că dorințele sunt una iar cursul acțiunii altul. O mână fină dar fermă îl luă pe sus pe Raco și îl plasă frumos în …COȘUL CU JUCÃRII!!
O alta mână, micuță, de copil îl ridică și Raco se trezi față in față cu doi ochișori albastri, cam plictisiți. „Încă o jucărie, oftă puștiul” și își târî de o lăbuță noua achiziție în sufragerie unde, tatăl lui, împreună cu alte personaje agitate, puneau țara la cale. Ochi injectați, rotocoale de fum, alune ronțăite, do not disturb agățat de ușă, cravate răsucite și mult mult creier încins. Arden avea un plan în ceea ce îl privea pe rivalul sau. Cele patru capete se adunară iar în jurul mesei. Curios din fire, mai ales că era vorba chiar de rivalul prietenului său, profită de noua sa postură de jucărie de pluș și încercă să tragă cu urechea la șușoteli. Făcu un pas și încă unu pana când se rezemă nestingherit de un picior al mesei.


-Eu zic să facem mai întâi cărțile, propuse Idioata.
-Mai taci, tu nu vezi ca suntem in situatie de criză? Zăpăcitul de Raco a dispărut și tu vrei să jucăm canastă!?
Iepurele gras ronțăia deja al treilea morcov și se simțea cumva pătruns de gravitatea situației, dacă nu cel puțin de ineditul ei. Auzi la tembel, sa îi lase baltă! Prietenul Mut părea să mediteze. De fapt, număra în gând cu atenție secundele până la momentul oportun rostirii următorului său mare cuvânt. Dar încă nu sosise timpul

-Tu ce ești dispus să pui la bătaie?
-Un… morcov?
-Tu, Idioato?
-Un… ciorap?
-Tu, prietene mut?
-…poezie?
-De ajuns. Eu o să dau anunț în emisiune . Și așa îl omor când pun mana pe el.

Căutară înnebuniți o foaie de hârtie și, concentrați nevoie mare, după certuri și bătăi din picior, castane și alte alinturi, au găsit o ultimă soluție. Și pentru că nu aveau decât una și aia roasă tot de raton, au căzut de acord să o afișeze în prima stație de tramvai.









*cu multumiri lui M pentru poster