Scriitorul roman Norman Manea cucereste publicul si critica suedeza


Presa suedeză îl declară pe scriitorul Norman Manea demn de Premiul Nobel


Romanul Întoarcerea huliganului, primul titlu de Norman Manea tradus în limba suedeză, a fost întâmpinat încă din primele zile de la apariție cu recenzii entuziaste în principalele cotidiene naționale și locale din Suedia. Criticii suedezi au punctat ”virtuozitatea” (Svenska Dagbladet), ”măiestria” (Göteborgs-Posten) și ”complexitatea” (Aftonbladet) romanului, ”o capodoperă” (Nerikes Allehanda) care îi dă scriitorului român șanse să acceadă la Premiul Nobel pentru Literatură (Tidningen Kulturen, Dagens Nyheter, Borås Tidning).

Mai multe publicații se declară surprinse de apariția târzie a lui Norman Manea pe piața suedeză de carte, lăudând totodată inițiativa 2244. Editura suedeză 2244 a fost înființată în 2011, sub umbrela grupului editorial Bonniers, și este specializată în literaturile din jurul Mării Negre. Editura pregătește deja publicarea unui al doilea volum de Norman Manea, romanul Vizuina. Volumul Întoarcerea huliganului a fost tradus în limba suedeză de Lars-Inge Nilsson și Dan Shafran – o traducere ”bogată în nuanțe” (Sydsvenskan), “realizată cu minuțiozitate” (Borås Tidning).

Persoană de contact: Dan Shafran - dan.shafran@rkis.se / 0046 736 426 363


Extrase din presa suedeză:

Svenska Dagbladet: ”Stilul lui Manea este caracterizat de o virtuozitate a suferinței și de o ironie pe care o asociez de obicei cu literatura Europei de Est. Autorul este măcinat de introspecție, grotescul nu este niciodată departe, spațiile și chipurile descrise abia dacă maschează deșertul absurdității. (…) Întoarcerea huliganului este o carte curajoasă și stimulatoare, cu un relief puternic și cu trimiteri literare subtile la Shakespeare, Ovidiu, Kafka, Proust, Cioran și mulți alții.”

Aftonbladet: ”Deși nu cuprinde elemente de ficțiune, Întoarcerea huliganului este un roman în adevăratul sens al cuvântului. Þelul lui Manea nu este neapărat acela de a reda amintiri și întâmplări, ci de a găsi o formă și un limbaj care să cuprindă complexitatea experiențelor pe care le poartă în spate: un început de copilărie traumatic, în lagărul de deportare, tinerețea falsificată de aderarea la cravata roșie de pionier și de trădarea unor prieteni deveniți inamici ai partidului, viața adultă trăită într-o societate și o limbă din ce în ce mai corupte, urmată de încercarea de a renaște într-o nouă țară. În cele din urmă, toate acestea îi sunt rearuncate în față atunci când revine în patrie. „Complex” este un cuvânt prea palid pentru a descrie materialul de viață pe care Manea încearcă să-l transforme în roman. (...) Cu anii, Manea a primit diverse distincții și onoruri ca scriitor; și totuși, continuăm să percepem la el acea suferință și acel gol pe care Daniel Libeskind l-a exprimat atât de genial în încăperea exilului de la Muzeul Iudaismului din Berlin.”

Dagens Nyheter: ”Tonul intelectual-elegiac este cu siguranță unul firesc pentru subiectul tratat de Manea, ceea ce surpride fiind forma bogată: faptul că senzația de gol este exprimată în atât de multe cuvinte, prin fraze atât de complexe și printr-un colaj de stiluri. Memoriile acestea au fost recompensate cu premii în mai multe țări, iar numele lui Norman Manea este vehiculat uneori în contextul Premiului Nobel. Pot sa înțeleg acest lucru, pentru că scrie ca și cum ar vrea să ne protejeze de toate promisiunile mincinoase ale istoriei.”

Sydsvenskan: ”Anumiți scriitori par să incarneze un întreg secol de istorie zbuciumată. Așa este scriitorul evreu de limbă germană Paul Celan, precum și Imre Kertész, Elie Wiesel sau Nelly Sachs. Fiecare dintre ei a descris felul în care istoria secolului XX le-a zdrobit universul. Acestor nume li se adaugă acum Norman Manea, care, fiind evreu, s-a aflat în mijlocul furtunii pornite în Europa Centrală în anii 40: a trăit deportările, lagărele de concentrare și dictatura comunistă. Opera lui pătrunde acum și în suedeză, prin Întoarcerea huliganului, o poveste autobiografică, cu o construcție literară complexă, apărută în traducerea bogată în nuanțe a lui Dan Shafran și Lars-Inge Nilsson.

Expressen: ”Manea a debutat în 1969 și se vede că, asemenea altor scriitori din Estul Europei, precum Milan Kundera sau György Konrád, și-a șlefuit stilul în funcție de ce știa că are sau nu are voie să scrie. Construcțiile sintactice sunt sinuoase, bogate în imagini și trimiteri pe care cenzorul să nu le poată descifra, presărate cu asocieri neașteptate pe care doar inițiații le pot înțelege. Deși în prezent scrie în libertate, Manea pare a fi făcut o artă din această fostă necesitate, devenind una cu stilul său. Dacă limba materna este singura lui patrie, stilul îi este carte de identitate.“

Tidningen Kulturen: ”Un scriitor de care se va vorbi probabil din ce în ce mai mult în Suedia este românul Norman Manea. Prin volumul de memorii cu construcție romanescă Întoarcerea huliganului, șansele lui de a primi în următorii ani Premiul Nobel pentru Literatură din partea Majestății Sale Regele au crescut fără îndoială exponențial. În ansamblu, descrierea societății românești, cu absurditățile ei, precum și descrierea propriei ambivalențe se ridică la un nivel artistic care nu poate decât să ne bucure.”

Nerikes Allehanda: ”Întoarcerea huliganului este în multe privințe o capodoperă, nuanțată și profundă. Ne vorbește despre România și despre un naționalism pentru noi, suedezii, de neînțeles, ne vorbește despre destine tragice, despre politică, literatură, scriitori și filosofie. Dar, mai presus de toate, ne vorbește despre importanța limbii în supraviețuirea individului.”

Göteborgs-Posten: “Romanul este plin de pasaje dureroase, de momente frumoase și irevocabile, de suferințe labirintice ale conștiinței. Meritul lui Manea este acela de a ne arăta ca răul își schimbă permanent chipul. Noi, oamenii, avem o tendință de a-l fixa în timp, poate pentru a-i rezista mai ușor.” (…) “un stil plin de măiestrie”

Borås Tidning: „Este cel puțin straniu că Norman Manea nu a fost tradus în suedeză până acum, când a apărut în traducere volumul său de memorii, Întoarcerea huliganului. Este cel mai tradus dintre toți scriitorii contemporani de limbă română, textele lui sunt considerate a fi printre cele mai perspicace descrieri ale vieții sub dictatură și în exil, iar numele îi este vehiculat, nu rareori, în contextul Premiului Nobel pentru Literatură. Acum este însă, în sfârșit, aici, prin intermediul voluminoaselor sale memorii, într-o traducere realizată cu minuțiozitate de Lars-Inge Nilsson și Dan Shafran.”

Norrköpings Tidningar: ”Manea pendulează cu talent între fenomenele exterioare și cele interioare, în pasaje când onirice, când realiste. Ambivalența, sentimentul de a nu aparține nicăieri, imposibilitatea de a-și asuma un crez religios sau o apartenență politică, da – toată această derută, care este eternul însoțitor al imigrantului, este descrisă cu acuitate și exigență sufletească.”

Blogul scriitorului Thomas Nydahl: “Este firesc să-ți extragi din când în când seva din literatura română. (…) Noua mea cunoștință este Norman Manea, al cărui roman Întoarcerea huliganului este publicat acum de editura 2244, în traducerea lui Lars-Inge Nilsson și Dan Shafran. Nu ți se întâmplă des să cazi în așa un puț de cuvinte, vise, coșmaruri și amintiri, narate febril și cu o forță aproape explozivă. Eu, cel puțin, n-am citit niciodată ceva asemănător.”