Priveam cerul noptii...
Si cerul ma privea.
Deodata a ranjit hidos
Si mi-a zis:
"Esti atat de mica...
O sa te inghit.
O sa te pierzi adanc
Adanc
Adanc
In maruntaiele mele
Si nimeni nu te va gasi...
Esti atat de mica...
Nu intelegi nimic.
Nu stii nici macar
Cine esti
De ce existi
Cine sunt
De ce exist."
Eu atunci am inceput
Sa plang...
Sa plang...
De ciuda
Ca nu stiam
Cine sunt
De ce exist
Si unde voi dispare.
I-am spus atunci:
"Tu ai raspunsuri...
Da-mi-le
Si-ti voi plati
Pretul suprem.
Te voi lasa
Sa ma inghiti
Si nu voi mai plange
Niciodata."
Cerul a ranjit iar:
"Tu esti doar un om.
Nu vei afla nimic.
Pana la urma
Tot te voi inghiti
Si tu nu vei fi aflat
Nimic."
Dar eu nu l-am crezut
Si am cautat
Raspunsuri
Si caut
Raspunsuri.
Vreodata,
De mult in viitor,
Le voi gasi
Si voi inghiti
Cerul.