poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-01-08 | |
Ma urmaresc, da da, ma urmaresc.
Umbre adanci pe urmele mele cresc. Stiu ca va vine a rade, radeti Domnii mei, de mine, si ce va spun nu credeti Dar simt cum sub a mele talpi rasuna pasi Ce nu-s ai mei, inainte si in urma cercetasi Trimiteti sa afle cine umbla in pasii regelui Sa afle cine indrazneste sa traiasca in locul lui. Si glasuri mii de glasuri rasuna-n incapere O! voi dureri ce nu cunoasteti adanc-a mea durere. Pastrati pentru posteritate cuvintele aceste De si nu stiu de-s ale mele sau doar niste ferestre Ce dintr-o alta lume se deschid, spre voi, prin mine. Dar ascultati ce spun. V-ati pregatit? Prea bine. Cei patru soareci mici, din pod, sa-i dati fiului meu Sunt dragi prieteni ce i-am ingrijit chiar eu, Si cele doua mici ferestre sa le lasati deschise Prin ele am intrat, cand ravna de regina ma cuprinse. Si-apoi palatul, cui sa-l las? Ce crezi sarmane Ma lasa umbrele s-aleg, acest mic drept ramane Sa pot lasa viata mea cu totul unui alt sarman Sau n-a ramas nimica, si viata mea-i in van? Si iata ca iar incep, ce vreti voi, umbre? Ah cum pot sa ma framante cu vorbele lor sumbre. Ah, nu mai pot, nu mai rezist in viata Cand mintea mea atarna de-un firav cap de ata Da sunt nebun! Cine-a vorbit? Nu stiu Dar poate ca in moarte, urmarit n-am sa mai fiu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate