La limita ochiului te absorb din lacrimi,
Nu-mi pasă de furtuni, de vânt, de patimi,
Sângele nu mai picură otrava grea,
Nu știu ce-a fost, sincer nici n-aș vrea.

La colțul gurii te culeg ca pe salivă
Nu-ți strivesc iubirea, nu o fac colivă,
Buzele nu mai simt tăcerea ta
Știu ce este și te vreau așa.

Dintr-o margine de nară te inspir adânc,
Și cu inima mea vei face legământ,
Nu va fi decât o lungă nebunie
Știu ce va fi și doar așa să fie.