Copilul râvnitor se mută-n mine,
Copilul taciturn se răzvrătește ;
Copilul vrednic ziua prinde-n clește,
Iar cel gingaș se caută pe sine.

Copilul înțelept un drum găsește,
Copilul indolent răgaz obține,
Iar temătorul cu speranțe vine
Spre cel decis, ce truda-i împlinește.

Toți, inocenți, în mine se răsfață,
Atâta timp cât arderea e-n toi.
Vreau să petrec cu râvna ce dezgheață,

Cu toți ai mei, din propriul mușuroi.
Ucid trufia, cât mai sunt în viață,
Și odrăslesc ființa printre noi.