“Pe veci perduto, vecinic adorato!”
Mihai Eminescu

cand insusi glasul gandurilor tace
mana continua sa scrie,
de chipul tau, preadorato,
tu, muza mea in poezie.

cand luna se ascunde-n nori
cu raze de lumina,
eu inca vad in ochii tai
privirea ta senina.

te simt cum stai la pieptul meu
in deplina siguranta,
si-n mintea mea un gand apare -
o ultima speranta:

sa nu-mi spui niciodata ca vei pleca
din viata mea,...din viata mea.