Răspuns la amintire


Vrei să iubești, când nu mă crezi în stare
Să fiu și om și înger și nimic?
De ce ar fi un om, de ce el oare
Ar face visul tău prea fericit;
Să-ți fie vrajă-n suflet, fără de uitare,
Și sufletu-mi de ieri de ce-a murit?

Tu crezi că ce faci azi e cel mai bine,
Că viața ta de-acum e fericire?
De ce un gest de-al tău e pentru mine
O cale tainică născută-n fire?
De ce durere-n suflet tot mai ai, de ce suspine
Și azi aprind în ochii tăi veche trăire?

Răspunsul n-o să-l afli nicicând pe-acest pământ,
Durerea ne-nconjoară cu fiecare clipă,
Iar cei ce-n aste clipe mai cred încă-n cuvânt,
Greșeală sunt a sorții și socotiți risipă;
Senzația nemuririi s-a spulberat în vânt,
Iar tot ce-ți pare înger, nu vezi a lui aripă.