Nu mă schimb


Atâta timp
Cât în mâna mea
Va mai fi lumină,
Măcar o zi senină,
Toți de asta-ar vrea,
Nu mă schimb.

Cadru mort,
Frig, și vis, și glumă…
Totul n-are sens,
Tot e-un truc imens,
Joc de a fi humă-
Nu-l suport.

Mă simt prins
Ca într-o furtună
De gândiri răzlețe.
Culmile semețe,
Razele de lună,
Le-am atins.

Sacrilegiu…
S-au plecat în umbră:
Nu sunt muritoare,
Moartea-i trecătoare;
În urmă-mi fală sumbră,
Cortegiu…

Am renăscut…
Cine-mi cere viața?
Se cred mari oamenii?
Azi râde fiara lunii-
Cum să mai vină ceața
Din trecut?…