poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-11-21 | |
Despre tine nu-mi aduc aminte mult
În afară de gesturi, respingeri și zâmbete, Pe care ți le-am furat într-o noapte A sufletului. Îmi amintesc, printre altele, Culoarea parfumului tău de esență tare Și nobilă, Ce-mi ademenea auzul și în somn. Recunosc,la fel de bine, păru-ți, Nestins de flăcările zorilor, Ce nu m-a prins în capcana lui, Nu m-a devorat ca un păianjen Al minunatei morți a firii. Necunoscut nu-mi este Nici suflul șoaptelor tale, Care mă doboară și mă umilesc, “Mea Culpa”, Sub tronul nemuririi, sub prag De ușă de Rai. Și când îți privesc ochiul, Minunatul ochi din palmă, Reușesc să mă trezesc Fără frică, sau tentație de a bea, Din apa Memoriei, atât de dulce În culoarea ei castanie cu reflexe Îngerești, Iar în ceasul târziu al vieții Cosmopolite la care am fost Condamnați Mă complac în istorii demult uitate Și rescrise pe cenușa cercurilor concentrice Ale metempsihozei divine, Ca apoi, între învieri, Să am impresia că mă strigi, Că mă invoci spre nemurire, spre vid. După cum vezi, te-am uitat. Þi-am uitat glasul, părul, chipul, Sânii, buzele, pielea și telefonul De sub ea; Așa că nu mai are rost să încerci Să te cuibărești în sufletul meu, În aripa mea ce zgărie copacul Ciopârțit. Ar fi mai bine să pleci, dar Când o faci, nu uita Să mă-mpachetezi în privire Și să mă răpești.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate