Așezați pe nisipul cald
El și Ea
inventau cuvinte
pentru timpul lumină-
pentru timpul întuneric-

Se desprindeau de pămînt
în lungi plimbări
către poarta soarelui

Acolo își vindeau cuvintele
în schimbul altor cuvinte-

Cum să mă-nconjur de el
lacrimă sub geană să-i fiu?

Spunea ea,
foșnind secundele lumii...

Doar apa mării le rămânea pe trupuri
și zbuciumul ei verde le-acoperea chemarea

Cerul devenea oglindă
în care cei doi își priveau crucificarea