poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-07-22 | | Înscris în bibliotecă de Cristi Cotarcea
Cand omul bun se duce sa se culce
Isi pune o cana de apa la cap Si-si mai priveste o data casa, Ca pe o batista mare cu care te stergi pe fata. A doua zi nu sufla o vorba despre asta, Isi cumpara o paine din care si corbii ar manca, Cat despre sete, ea este ca o sora mai mare, Vine si pleaca cand vrea. Omul asta bun miroase a om bun, Dar ceva trebuie sa facem si pentru el Care se scoala de dimineata, Ceva trebuie sa-i aducem in casa lui, odata, Ca sa priceapa ca gazul de la bucatarie E ochiul lui Dumnezeu, Un betisor, sa zicem, cu care sa-si loveasca In fiecare dimineata mainile, O roata care sa-l calce in fiecare dimineata, Un fierastrau ca un carbune aprins in fiecare dimineata. Atunci va avea, ca niciodata, gura de lup, Aripi si gheare, Nu va mai manca paine, Nu-i va mai fi sete, Va fi un om bun.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate