Cand sufletu-mi noaptea veghea in estaze,
Vedeam in vis pe-al meu inger de paza.
Incins cu o haina de umbre si raze.
C-asupra-mi c-un zambet aripile-a-ntins;
Dar cum te vazui intr-o palida haina.
Copila cuprinsa de dor si de taina,
Fugi acel inger de ochiu-ti invins.

Esti demon, copila, ca numai c-o zare
Din genele-ti lunge, din ochiul tau mare
Facusi pe-al meu inger cu spaima sa zboare,
El, veghea mea sfanta, amicul fidel?
Ori poate!... O-nchide lungi genele tale.
Sa pot recunoaste trasaturile-ti pale,
Caci tu - Tu esti El.