* * *

o fetita intra luni dimineata pe poarta unui spital
cu o harta în mâna. a auzit ea ca acesta
e spital de papusi a auzit ea ca seful spitalului
dumnezeu se numeste. pe fetita ana o cheama
ana are mere.
tata are un ochi în creier mare ochi
cât sa-ncapa-n el fetita crescând. fetita are si mure si o umbra
cu pletele sure. ea intra de dimineata pe poarta spitalului
îmbracata-n pisici si în taine cu cheile mici. în spatele
spitalului e crematoriul de rochite si pantofiori
mai încolo - un întreg cimitir de papusi.
fetita întreaba de tata pe lungi coridoare
cu harta în mâna. întreaba de doctorul sef
despre care a auzit doar ca dumnezeu i se zice.
nimeni nu-i spune unde e tata nici unde-i iesirea.
numai târziu i se spune ca spitalul acesta
are usi peste tot
multe usi
e facut doar din usi prin care se vede afara.
dar când iese fetita - gata
e seara iar tata-i numai cenusa împrastiata cu dor
din usa în usa. (ANA ÎN LABIRINT)