poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-11-06 | |
PANA CAND MOARTEA...
Simt cum se scurge din mine ultima farama de viata, Imi simt buzele insangerate pline de durere... O liniste-nfioratoare ma cuprinde incet Si incep sa ma simt din ce in ce mai usoara... Din ochi imi curg lacrimi albastre ca marea, Iar trupul tau cald ma ridica la cer. Nu-ti fie frica! Pamantul ma-nghite incetu' cu-ncetu Doar mintea-mi ramane-n afara zburand... Te caut in juru-mi dar tu esti departe, Departe de ochii mei reci care plang... Nu ma atinge! Caci o sa te-nfiori De pielea-mi stravezie ca de gheata, De corpul vlaguit in care mor... Mai stai cu mine! Nu pleca...nu ma lasa aicea Esti unicul ce mi-a ramas in ultima mea clipa... Caci o sa mor...DA...Stiu deja... Eu voi muri...si gata! Te rog nu fi nepasator Te rog ramai cu mine... O clipa doar si poti sa pleci Caci eu voi fi departe... Nu plange! N-are nici un rost sa te prefaci acuma De m-ai iubit candva sau nu...de-acuma mi-e totuna... Saruta-mi buzele fierbinti...cuprinde-mi trupul rece... Eu voi pleca...dar tu ramai...in asta lume rece...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate