am o presimţire – sumbră,

corpul se va face umbră,

pasul va rămâne urmă,

Dumnezeu mă strânge-n turmă.

am o presimţire – vagă,

noaptea câinii îşi dezleagă,

rănile nu le mai număr,

îmi port îngerul pe umăr.

am o neagră – presimţire,

ca o tristă despărţire,

vorba îmi devine şoaptă,

cobor treaptă după treaptă…

am o presimţire – una,

moartea îmi va strânge mâna,

să-mi arate lumea mare,

cu şireturi la picioare.

am o presimţire – alta,

mă vor preţui cu dalta

şi-mi vor dezveli portretul:

astăzi s-a născut poetul!