Ai să mai vii?
pe gându-mi se prelinge-o stea
eu încă te aștept și mai miroase-a toamnă,
se înoptează trist pe sub arcada mea
și pomii dezbrăcați spre iarnă se îndeamnă.
Să mai visez?
Ce-i visul?
Credeam că se mai poate
să susur straveziu prin umbra-ți tremurată
trec ore ca vitralii prin turlele înalte
și gura neființei suride vinovată.
Aș vrea să uit
nu pot
de-un an întreg te-aștept
iar mâna ta prin plete mai spune juraminte
mă mai rostesc cu versul acesta desuet
și prin icoana ta mă mai strecor fierbinte.
Oare-nțelegi?
Auzi?
Prin inimi bate vintul
și-o frunză părăsește mai palidă pământul.