Of...iată! și-a pus gura
peste pielea mea plouată...
C-a plouat iar cu găleata.
Of...a sărutat-o toată.

Ah la naiba! cum să fac?
Să-l opresc, să nu mai treacă
Și de piele și de mușchi,
Până-n oase-s sărutată!

Și acuma ce să fac?
Cum mi-l scot din trup sărutul?
Tot înghit în sec și tac,
Dar se-aude și tăcutul...

Mă furnică, mă mănâncă,
Sau mă gâdilă, mă doare.
Toate astea se întâmplă
Conform a dumnealui stare...

Când mă vrea, când nu mă vrea,
Când mă dă la dracu'-n șoaptă...
Lua-te-ar dracu' să te ia!
Părăsește-mă odată!

Dar rămâi și îmi zâmbești,
Ești simpatic dar mi-e silă
De dulceața când privești,
De amarul când ți-e milă.

Ah! aș da orice, oricât!
Doar să pleci să nu te am
Și să iei cu tine cât
Nu mi-ai dat și eu doream.

Haide du-te! Ce mai stai?
Ce te uiți așa mirat?
Ce? îmi spui că mă iubeai?
Uite, asta am uitat...

Las' că-ți trece, nu-ți fă griji!
Te iubesc, dar nu-s a ta.
Și decât să fim noi triști,
Cred că e mai bine-așa.

Și-a plecat el liniștit
Și-a rămas ea sfâșiată
Și-a uitat el c-a iubit
Și-a uitat ea că-i uitată.