poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-02-06 | |
Ca într-un tablou de Vermeer
profilul îmi strălucește în vitrina unui magazin cu faianță de Delft cu lumina soarelui venind din stânga precum în ferestrele cu vitralii din “Drămuitoarea de perle”. Pășesc pe dalele Pieței Mari, zâmbesc aici, unde tinere albe cu rochii înspumate au zâmbit din ochi pictorilor atâta vreme, atâta vreme... cerul respiră același aer, cărămida roșie primește soarele la fel aceeași nuferi pe canale aceeași apă verzuie pe Oude Delft, sub podurile arcuite, aceleași poduri – dar alți pași - Biserica Nouă își bate leneș și cântat ceasul - muzică parfumată cu iz medieval ce inundă străduțele înguste în valuri amețitoare – la fel de atâta vreme, de atâta vreme... aud parcă foșnetul rochiilor, clinchetul perlelor, simt parfumuri de mosc răspândite din hermeline, voaluri și funde bărbați cu pelerine negre se îndepărtează grăbiți - cataramele de la pantofi le strălucesc în soarele de dimineață - intră în casele cu interioare pe care le văd prin cadrul ușii - dale colorate, ceainice de aramă, cești albastre, slujnice cu bonete trudind, copii numărând pietricele – ca într-un tablou de Vermeer vechi de-atâta vreme, de-atâta vreme...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate