poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-02-04 | |
unui violonist
un cerc înalt, peste frunți se așează luminile încet coboară spre scenă. stau tacută în scaunul meu și simt fiecare sunet ce-ncearcă un ritm. un fluier ascuns de atâtea viori mă înconjoară ca un trecător atent încercând timid să se așeze într-un loc gol, sculptat într-un scaun de lemn. atât de suav… atât de alert, se ceartă în șoaptă, vioara, ținută la gât, atât de cochet. te cunosc de undeva, din trecut când încă cântai unui vis. la fel de încruntat… la fel de tăcut, aduceai ofrandă iubirii, cu mâna mereu întinsă spre mine. mi-e dor de privirea tristă ce îmi arătai foarte rar… să mă superi poate, sau poate fară habar. atât de suav… atât de alert, se retrage în șoaptă, vioara, ținută la gât, atât de cochet. un cerc înalt, de final se ridică luminile coboară acum doar spre mine. mă ridic încet din scaunul meu și simt cât de rece e scena lipsită de tine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate