poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-01-25 | |
Aici mă re-semnez
cu frecvența oamenilor pe stradă se strecoară zilnic prin noi fantasme au gust de elucubrație de semisomn și uneori de ploaie atunci se trezește orașul și poate dincolo de el câmpia pentru o clipă aurora borealis lasă o dâră la orizontul altor ochi dar și aceea se usucă repede ca o urmă de lacrimă re-semnează-te printre lucrurile de care poți să scapi nu vei găsi nici uitarea nici sinele unul te poartă cealaltă curăță lumea de tine ca de un balast spațiul e strâmt zeul citește sintetic exiști pe diagonală și doar atâta timp cât refuzi să taci photo © Dennis Rogers *** Aici toate se explică. Sau nu Micha³, would you write about us, if I am to die? la 20 august 1985, seara, in utero noi nu existam încă decât sub zero grade depărtare îți amintești cum vorbeam trimițându-ne cuvintele ca pe bule și tulburam amnioticul? eu - prea dulci cafeaua și para tu - prea reci mâna ta și lumina amândoi făcând un șirag - prea roșu în noi deodată - îți muști vreodată buzele de fericire? eu - am găsit urme de dinți pe ceașcă tu - pomii afară zvâcnesc lamaze noi alt șirag - norii își iau tălpășița pe ultima eclipsă solară și mama ne mângâie pe dinnăuntru - zvăpăiaților mai stați odată locului mă doare cearta voastră spasmodică mâine vă nasc și apoi n-aveți decât să vă scoateți ochii la 24 ianuarie seara, ex abrupto am întrebat - jumătate neacordată în care parte de somn te vei răsuci când toate cuvintele mele sub formă de ochi se vor rostogoli înapoi în mama? sângele mucegăiește încăperea tu nu mai răspunzi *** Aici totul se ro(s)tește prea devreme am ales provocarea rollercoaster-ul construit din rotițe de ceas din lacrimile care cad înapoi îmi cresc alți ochi lăuntricul se bâlbâie ca un copil istovit port cearcănul perplexității de a nu putea rosti sunt o rotire perversă a propriilor mu[l]te pupile deasupra pielea de șarpe mă repetă origami tac și tăcerea mea e aproape indecentă tu reziști grațios la țipetele mele mixate cu tool îți ricoșează în căști și taie sufletul bucățele să scap? ce iluzie bolnăvicioasă să renunț? ce plăcere de sade să contest? ce colți mi-ar crește din umeri din ce aluat solid cât care os? timpul din rollercoaster marchează condensul sângele devine cerneală invizibilă numai cuvântul ar fi putut mărturisi durerea și spaima dar mi-a fost sortit să-l cunosc la oprire adică prea târziu *** Aici ricanez azi am decis că nu am de ce să mă tem tuturor li se întâmplă mai devreme sau mai târziu nimeni nu apucă să se spună din miezul a tot ce resimte toți își joacă secundele ca și când ar fi niște zaruri golite de șansă față în față cu tine îmi dau seama că ești singurul alter care mă determină în sens unic nimic nu depinde de mine în această formulă de doi nici măcar amânarea am un singur atu îți cunosc Clipa deci pot păstra Tot Restul Timpului doar pentru mine de azi nu mai am nimic de pierdut re-colectez tabu-urile igienizez închisoarea vei înfometa pe frica mea refuzată vitalitatea mea ridicată la puterea descătușării te va biciui până când vei scânci și tu iar când vei veni să mă iei vei fi slăbit într-atât că n-o să mă poți duce până atunci la o parte! (azi îmi iau pastila) photo © Michael Cempa ____ N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate