Ploua. Si ploua.Si iar ploua.
Ploaia sterge urmele pasilor mei
urmele pasilor tai
tot trecutul.

Tot ce vad deasupra
e un alfabet
cu fapturi hidoase
ce exerseaza
pe sufletul meu.

Iar dedesubt
esti tu,partener al viciului
de care ma leaga dorinta
de a fi amanta din vis
a necunoscutului.

Si ploua.Si tot ploua
si picaturile se preling
pe pielea ta deja sarata.
Iti caut cu infrigurare
saruturile
in timp ce ploaia ma dezbraca
si-mi furnica trupul.

Dialogul picaturilor de ploaie
se amesteca
cu soaptele tale pagane
si-mi spuneti:
Hai! Vino! Pluteste!
Hai sa ajungem si sa dam drumul
la butoaiele cu apa
pline cu pulberea iluziei de maine.

Si ploua.Si iar ploua.
Si s-au sters urmele pasilor mei
urmele pasilor tai
tot trecutul
Ne sterge oare si pe noi?