mi s-au tocit picioarele
până când au rămas doar două cioturi
mi-au ruginit pleoapele
de-mi pârâie ca bețele pe foc
mi-au fugit ca un roi de libelule
amantele fictive din așternuturi
mi s-au ciobit urechile și
mâinile și-au decojit carnea
mi s-au lărgit nările ca gurile a două butoaie
și capul a spălat putina
sufletul mi-a devenit un bătrân nostalgic
c-o perfuzie cu amintiri în vene
de când am plecat de nebun
la marea vânătoare a cailor verzi pe pereți