gând anti sentiment poezie anti comentariu
construim doar ziduri colivii de aur
te iubesc cu jumătate de gură
cu cealaltă te prind mucegai în cer
și sufletul gol ia forma
unui sărut plin de mister

e culoarea unei dimineți care plânge nopțile pierdute
când visam cu orele și se înghesuiau la coadă minute
din lacul unghiilor cerbii îți sorbeau chipul
copilul îmbătrânea jucându-se cu nisipul

am vopsit ghioceii-n zăpadă și strigoii în alb
sângele și-a scurs lentoarea în sticla de vin
vrem un președinte negru un papă negru un Dumnezeu negru
și un organ comun pentru suflet

trăiești cu impresia că sunt fals și nu mă crezi ce voi spune
am rămas singurul îndrăgostit și singur pe lume
tu văduva neîndoliată îndrăgostită de spume
crema unei societăți ce nu simte dar spune
te iubesc