balonzaidul acoperă rotula încastrată
și așchiile feței strălucind
în mucegaiul farurilor privești cum
ești cu nimic mai prejos decât statuia
de zahăr încolăcită ca un șarpe african
deflorându-te pe sub vestimentația seducătoare
miști sânii cărnoși bitumul umerilor călcâiele
finele scrâncioabe ale taliei
imaculații tăi fesieri concepuți
după proxima senzație tactilă
a chiromanțiilor sexuale

lungită pe caldarâm și scuipând buzele rigolei reci
după bordura ca o prăpastie
oprită din neglijență de către imaginile vulcanologilor
la limita magmei solidificate
formele bărbaților care trec prin tine dimineața în
cămăși apretate
n-au atât succes în fața teribilei doamne
clipele de sub pânzele patului
ustură pleoapele deschise seara prin crăpătura ușilor
când privești tainul
celorlalți sfinți care prind ultima cursă
prin elevatele tale oase

doar bumbacul din jurul capului tău și textura amantului
din brațe liniștesc bulevardele lungi
crăpate de când suspinul tău a umidificat
peisajul urbanistic înlemnit în ceața vulgară
a șoferilor care amână
destinul pubelelor murdare
până când înjurăturile te învelesc plăcut
în mucilaginoasa afecțiune
a apucăturilor tale lustruite la nesfârșit

cândva ți s-a spus mireasă
dar fumul a destins camuflajul
din jocul tău cu extremități adormite
se formează orgasmatica înfățișare
a impotenței comune
prinsă în privaz lucitor și agățată
de poftele
argotice
ale flăcăilor cărora le cresc idei
erotice prin toți porii percepțiilor