Geamul acela imens ocrotind vitrina,
despartind iluzia in doua felii mari
Insiropate cu pofte precoce de patima surda
cu frustrari ascunse de parinti proletari
strajuind fantasme

Si inca mai tin strans in minte
lingurita de inox, rasucindu-se-adinc
in savarina zemoasa cu gust vechi de targ
lasand amintirea sa stea iar la rand
pe scaune scunde

din cand in cand se-arunca peste mine
imagini melancolice de Amandine
si cifrele ramase de la pix pe vreo hartie
impachetand in vreo cofetarie
un strudel cu copilarie