Ma plimb in gand si in timp.
Goala ghemuita pe plaja
e singura fata ramasa
ce inca mai sta.
Si frunzele mor toate curand
batand in ele acest vant
cu totul rece.
Valurile cresc unul dupa altul,
nu mai aud nimic.
Ea singura e prinsa in vraja,
o simt ghemuita:
genunchii ii sunt doua unghiuri,
fosforescente triunghiuri bronzate.
Venind de departe
valurile urca pe plaja,
gandurile prind coaja.
Din timp in timp,
eu ies sa ma plimb...