O mască de ceață se lasă,
pe fruntea unui poet prefăcut.
Bucuriile nu mai au nici un sens,
în capul făcut terci de orgolii,
și-n creierul său supus la condens

Realitatea este dictată de sus,
iar pana-i făcută chiar zob.
O mascaradă incompletă,banală
cu actori prea slab pregătiți,
și scribul în postură clară de rob.

Gemând într-un templul absurd,
poetul are coloana precum un șarpe.
Ideile-i vin ca și dinții tociți,
iar gesturile posesive sunt de prisos.
Adio,întâmplări fierbinți,adio,fapte.