La indemnul timpului m-am intors de unde am plecat,
Am coborat spirala, treapta cu treapta, imortalizand pe peretele ei secventele clipei prezente,
Si totusi, prafuindu-mi privirea cu filmuletul vechi al caror benzi rulau in reluare
bruiate de linistea vidului si de bataile inimii mele de atunci...
Paseam simtindu-mi timpul in ceafa, sufland greoi...
Privea si el, tacut, ca mine, imagini mute, ecrane oarbe.
Sufla greoi si ma imbatranea
Si riduri apareau pe ecrane si parul albea in imagini...
Doi fluturi negri, morti, s-au sfaramat sub talpa mea timida,
imprastiindu-se pe treptele din urma...