poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-05-06 | |
IARNA DE VIS SI POVESTE
Asculta cum vantul mugeste, Cum frunze de ram se desprind, E toamna tarziu,se-adanceste, Si iarna ne prinde tacand. Tu cata suflarea plapanda In mreje de vis glacial, E clipa cu clipa crescanda Si ninge pe mormant vegetal. Hai vino,hai vino acasa Flori de gheata-s acum la ferestre, Cozonacul te-asteapta pe masa, E noapte de vis si poveste. Hai vino in seara acesta Fulgi papadii ganguresc peste ram, Si nu incerca sa deschizi fereastra Caci de-abia asteapta sa intre pe geam. Asculta cum boii ingana, Cum oile soptesc tremurat, In grajduri-o iarna pagana, In munti sus,in staul ,la iernat. Coboara o stea cazatoare, Tu pune-ti acum o dorinta, E clipa de-acum visatoare, E noaptea dintai –pocainta. Culori se desprind de pe ramuri Si paseri se-ascund zgribulite, Se transforma in alb straturi-straturi, De departe se aud azi colinde. Hai vino,acasa te-asteapta Bradutul sa-l impodobesti, Cadouri privirea iti cata, Si dulciuri te-asteapta-n calesti. Ferestrele-s parca vitralii, Viscolul mai rau se-nteteste, Luminite danseaza zglobii Si soba in casa mocneste. E cerul albastru si rece, Copiii chicotesc pe alei, Craiasa zapezii nu vrea sa mai plece Si turturi isi pune cercei. E noapte si gandul te duce Departe detot peste mari, Si gandul se-ntoarce si-aduce Colinde de-acasa,urari. Cerdacul e cel din poveste, E noaptea iertarilor toate, Colindul colindelor este, E noaptea cea fara pacate. Condori se intorc pe poteci, Dar iarna nu vrea sa-i primeasca, In fata naturii iti pleci De ieri fruntea copilareasca. Iarna noptile cern doar povesti, Peste noianul viselor rele, E noaptea basmelor ceresti, E noaptea horelor de stele. Zefire se rasfira in parcuri, Copiii fericiti susotesc, Pufi albi patineaza pe lacuri, Sant lebedele ce dantuiesc. Ochi mari de copil azi sant ochii, Povestile se depeana pe rand, Afara se leagana plopii Si sufletul plange razand. Mai vino copil sau femeie, Mai vino copil sau barbat, Mai vino ca fruntea sa-ti spele O noapte,un drum neumblat. Cuvantul nevolnic se cere In clipa cand liniste sorbi, Nu-i noaptea jocului de iele, Ci-i noaptea puilor de cerbi. Lumanari se aprind pe bucate, Bucuria vegheaz-anotimpul, Se aprind din dorinti nesperate Iar clipa pastreaza netimpul. Cetati azi acopera norii, Papadia acopera totul, Asta noapte-s primiti si condorii Sa guste cozonacul si tortul. Vin rosu se vaita-n pocale, Ca-i noaptea tarzie si-l doare, Nu drumu-mpodobit azi cu cale Ci-aprinderea noptii in floare. Copile cu plete nebune Se pleaca pe lacuri oglinzi, Le cearca dorinta de-a spune Din tolba cu colaci si colinzi. E cerul nebun de iubire, E vreasc de-adiere si vasc, E clipa ce-n alta nu piere, Sant basme ce-n noapte raman. Semeti muntii joaca in hore, Paduri versuiesc apasat, Clopotei se aud in Venetii-gondole, Intr-un glas pan-acum nechemat. Rand pe rand dantuiesc flori de ceara, Flori de gheata mai nebune horesc Peste nopti de clestar si arama, Pe covor de vlastar arabesc. Bate ceasul a noapte tarziu Catre noi se indreapta o lume, Un tablou era mort,este viu, Greierasi se ascund pe sub hrume. Nevoiasi,toti cersesc alinare, O turta ce-n cuptor s-a incins, Doar atat dintr-o noaptea cea mare Care-n cer si pamant a invins. Dar cine sa stie amarul Unui trist,mignion paducel Ce doreste sa guste nectarul Noptii care este pentru toti la fel. E sufletul bogat cum niciodata Visat-a ca poate a fi, Si nu mai credea sa mai poata Spera,si in noapte cersi: “Da-mi Doamne natura iar verde, Da-mi muntii de sus vinetii, Da-mi puterea din nou de a vede Ca speranta desarta nu mi-i! Da-mi lacrima ce sade batrana De asteptari ce nu se sfarsesc, Fa-o sa fie din nou o copila Pe taramul de vis si firesc. Da-mi culoarea s-acopere gandul, Da-mi albul sa-l pot `bratisa, Si du-ma departe ca vantul Prin pamant si prin cer pe-a ta sa. Mai vino-n colinde virgine, Copil peste toate nascut, Mai vino in pasi peste rime Ca plansetu-ti sa-l mai aud. Mai du-te hoinar si revina In sapte din saptele zari, La sapte minuni tu ma-nchina, In cer ma inchina,pe mari. Plecat-am cu mintea corabii, Intorsu-m-am si am murit, Mi-s razele uneori niste sabii, Mi-s ochii in lacrimi nefrit. Cuvantul cerseste graire, Speranta pe valuri s-a spart, E clipa ce cere traire, E iarna cetina de brad. Ma poarta in nopti de Craciun, Ma poarta in basme cu zane, Ma poarta cu tine taifun Prin roua,prin ceata si brume. Croieste-mi pe drum alta soarta Durerea nu vreau s-o mai simt, Deschide-mi a noptilor poarta, Craciun fa sa fie din nimb! Da-mi Doamne,da-mi lapte si miere, Da-mi zambetul vesnic sa-l port, E noaptea ce-n noapte nu piere, Ma pierd in Craciunul de tort.” Saniute alearga vrajite Se pierd in paduri si poieni, Sant ninse si mult prea grabite, Vioaie sant trase de reni. Zurgalaii se-aud de cu seara, Ingerasii pe strazi se aduna, Oameni albi-s de zapada si ceara Undeva duios cornul suna. La geamuri se canta flori dalbe, In case miroase-a rasina Si case si pomi,toate-s albe Noaptea cea cu daruri sa vina. Ninsoarea la somn te imbie, Caldura te-mbie la somn, Doar Mosul in iarna sa vie Si dulciuri sa lase in pom. E rosu,e nins si batran, Si barba i-atarna si-i alba, Toiagul ii e de gorun Si asculta a notelor salba. E bland si de-a pururi hoinar, El colinda in lumea cea larga, E Mosul – batran milenar Si e noaptea a toate mai draga. Dorinte sant multe,prea multe, Si toate intr-una se strang, Azi toate pe rand sa asculte Colinde ce din inimi se frang. Cei trei crai azi se-aduna in iesle, Peste noaptea albastra se-nchina Si steaua ce-i mult altor stele Vesteste ca-i noaptea divina. Palate de clestar se apleaca Pe pajisti acum zapezite, Lacrimi de bucurie te-ncearca Si cad pe obraji cernuite. Sant brazii-mparati proletari Si fulgii sant lebede ninse Si craii sant cerbi lopatari, Sant noptile toate promise. E-o noapte ce-n toate rasare Cand naste prea sfanta fecioara, Crengute de vasc ii cad la picioare De bucurie este plin om si fiara. …Si haideti cu lacrimi curate Sa mergem cu sufletu-acasa Unde luminitele-aprinse sant toate, Cozonacul si vinul ne-asteapta pe masa. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate