|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Post scriptum
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
■ Fotograful de suflete
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Copacii... poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ciurezu Mariana [marianagoria ]
2009-04-13
| |
Au ridicart copacii
mâinile spre cer
și îndurare cer
și ierare de păcate
pentru frunzele
de vânt împrăștiate .
Iar degetele, copacii
și le-au întins spre soare
să atingă zarea
să pipaie lumina
mângâiate de căldură
lui divina.
Și-au înfipt copacii
piciorele-n tărână
rugă înălțând
pentru iertarea noastră
când soarele apune
la fereastra .
Și trupul copacii, l-au pus
pentru noi chezăsie
veșnic să fie
mângâiere și speranță
ca ei reprezință
veșnicia -n viață.
|
|
|
|