și-a strâns aripile în jurul lui și le-a făcut cuib
le-a adunat dintre alge, pană cu pană, noapte cu noapte a țipat în ecou

țipătul lui alb și-a făcut culcuș rotund în gluga scoicii -
iar din ciocul lui se revarsă acum liniștea mării
și pică-n curcubee de spumă - cortine fluide

răbdarea lui a așteptat timpul în tăcere salină
și a zburat în sine fără să-și întindă aripile,
fără să facă umbră
fără zgomot
într-o gondolă de valuri