Apus de gând scăldat
în cer de volbură
haină,
păstrată sec de curcubeu
în umbră
de lumină.
O rază ultima imi pare
un răsărit mister
pe boltă
doar steluța mea, a răsărit
stingher.
Când noru-mi pare
sfârtecat
în dor apare luna,
și-ntr-un apus nedefinit
în pași mărunți
dispar încet,
către zenit...
Tu ești steluța-n colțuri
cinci,
vestești o altă tristă
zi
la incleștare,
doar tu te naști la asfințit
când soarele răsare...
Urmez de-o vreme calea ta
să-mi lumineze-n
gând cărarea,
păstrez dorinți, oftez
zelos
cu mine-n gând,
doar marea.
Serenadă pentru stele
îmbrățișări și cânt
ca mandolina-n
soare,
poiană verde doar un cuc
dansează-n gând cu ele...

.........................
Nu toate colțurile steluțelor
strălucesc la fel de tare...