poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ PaÈ™adine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-12-24 | |
dacă te îndrăgostești până și de o stradă
se lipește de tine cu lașitate ceva în plus, ochii mirați și dorința aceea eu rămân aici, adorm la aceste intersecții deși știu că e mai greu, tot ce se poate simți mai ales accidentele, mai ales mâinile și picioarele intrate cumva în trotuarul rece iar la ridicare, ca în mansarda lui mugur și a gildei să simți căldura undeva foarte sus foarte sus sunt, prietene sau mi se pare mie că rotirea văzută la ceilalți nevoia simplă a unei gestații necunoscute un joc făcut pentru a-ți servi la ceva inutilitatea corpului care atunci când faci un lucru se opune, se retrage în creier și vede singur ceea ce tu refuzi, e ceva străin aici atât de străin încât visezi în două ore de somn câteva zile de viață și toate încep să fie acte de curaj, să ceri acte de curaj și-o onestitate, da, ea roade, roade, macină trotuarele clădirile vechi, structura în care discernământul contrazice o formă de fanatism și întrebi ce ne facem cu golul care nu mai poate fi umplut sau mâna ta de la încheietura brațului, e liniște e prea multă liniște făcută să înțelegem iar noi ne privim muți de spaimă când chiar se întâmplă, s-au întâmplat coincidențe pe care le-am îngropa într-un obraz cât mai mare și cât mai murdar și când îți pipăi bărbia să spui da, tu ai fost aici, m-ai ținut de vorbă când eu halucinam, când eu intuiam ce e cu toate cuvintele irosite la început apoi cu sensul, sensul lor străbătut de străfulgerări de apă și orgasm, fiorul unor zile uitate în holul mare în care am tot așteptat și nu se întâmpla nimic din cele știute da, prietene, decapitarea acestor zori e aici ne privește cum facem fotografii păsărilor cum tu povestești cu gesturi doar cu gesturi cum cineva, la o distanță enormă se îndrăgostește de tine și nu mai lasă din el boala asta trăznită, sau ai vrea să fie totul la fel să fie printre noi numai cei ce evadează și se ascund pentru vremurile când până și noi ne ascundem pentru câteva clipe sigure și reconfortabile o pensiune, o carte, un geam prin care vedem în sfârșit se vede motivul oferit de ceilalți să continuăm acest mod de a verifica dacă toate sunt la locul lor, dacă se reașază după o vreme când eram mari și vii și dragostea nu face decât să fie ea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate