poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-22 | | Înscris în bibliotecă de Zaharia Ramona
Dă-n sânge lăurusca pală și cârtița-și face mormântul,
S-adoarmă, cu venirea iernii, sub țărâna din moșunoaie, O floarea-soarelui uitată se scutură și își despoaie Podoaba razelor apuse, încetinel, când bate vântul. Și s-a făcut parcă-ntuneric cu cea mai de pe urmă rază, Ce s-a desprins lucind în aer, din nimbul palid de lumină! De-ajuns i-o candelă-ntr-un templu și-i de ajuns într-o grădină O floare ca să-nveselească un suflet singur ce visează. Căci vezi, în ea lucea lumina întâi când păsările cântă, Și iarăși, ca un frate dulce, când da-n apus, mâhnitul soare Tot ei îi trimetea pe gânduri cea mai din urmă sărutare, De tremura în umbră preajma ca-n jurul unui cap de sfântă. De-acum, ca peste-un câmp de moarte, o să răsară jalnici zorii, Frumos era cuibul de aur și dulce galbena-i văpaie ... - Ce greu trebui să fie somnul sub țărâna din moșunoaie! Cuceritoare umbra crește ca-n amurgitul unei glorii ...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate