mi-am vândut tot
casa mașina nucul din spate pantofii maro
rochia vișinie mănușile cu un deget
pianul cu coadă câinele fără coadă
luna de miere apendicul din formol
datoriile nu le-a vrut nimeni așa că le-am donat
pe costumul de baie s-au bătut toți și a primit fiecare
câte o mică inimioară sfâșiată
după 3 zile totul era dat
cu banii strânși mi-am luat cel mai scump bilet
pentru călătoria cea mai lungă
nu am prea avut ce împacheta
așa că am urcat îndată
în cel mai rapid avion
în cea mai modernă navă de croazieră
am călărit cel mai iute cal
am urcat cei mai înalți munți
am coborât cele mai abrupte stânci
și după două sute treizeci și una de ore am ajuns la destinație
doamnă, călatoria dumneavoastră cea mai lungă se termina aici am auzit
și mi-a fost lăsat jos bagajul
era seară
luminile stinse m-au făcut să aștept în stație până ce s-a luminat de ziuă
am deschis ochii ușor
să îmi rămâna în minte cât mai clar acel moment
eram în locul cel mai îndepărtat din lume
era cea mai lungă călătorie a mea
am deschis ochii încet încet
nu era bine
i-am închis și i-am mai deschis o dată și mai încet
apoi din ce în ce mai repede
încă o dată și încă o dată
până am rămas cu ei larg deschiși
în fața mea se întindea mândru și primitor
orașul meu
la fel de vesel și de plin de el ca în ziua plecării
m-a apucat râsul și nu mă mai puteam opri
a venit lângă mine vânzătorul de bilete
m-a mângaiat pe umeri mi-a luat geanta și mi-a zis
Doamna nu a dorit cea mai lungă călătorie?