poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-06-19 | |
până acum credeam că spațiul e o întindere goală
în care lucrurile îmbătrânesc iar timpul e o înțepătură de ac ce trage cu sine prin pielea lor tăbăcită un fir de sânge închegat ce rătăcire toate ipostazele prin care ai trecut par oprite în loc de uimirea schimbării și totuși continuă în nemișcarea lor concentrată să vibreze în tablouri neînrămate durează un pic până te-nveți să intri în unul ca acesta e o haină la început strâmtă pe care nu poți s-o îmbraci singur din lipsa mobilității începi să faci exerciții de durere și deruta e cu atât mai mare cu cât rămâi în urmă fără apă rece la îndemână să închizi porii nu ai multe de făcut deși e mai anevoie să stai în loc decât să te scurgi în gura somonilor din deltă ei împing apa cu aripile în camera cu pereți scorojiți și trec prin branhiile lor tot ce îți iese din mână poți să faci din diversele tale ipostaze o scară a măgarului sau să le pui una într-alta după mărimi dar cel mai ades le lași să-și repete rolul cu dibăcia unui actor care aruncă peste ochii semideschiși o plasă de pescuit mai ales oamenii de care te-ai izbit s-au spart în ipostaze care îți populează lumea unele furioase, altele surâzătoare, toate purtând un semn discret în locurile atinse de frig din gravitatea impactului a rămas un joc o exersare a ochiului înțesat de straturi cromatice suprapuse dar mai ales iubirea ta de care te desparte un tunel săpat cu propriul trup o vezi cum se descompune în ipostaze prime neseparate prin vreun interval în camera de zi și pe holuri, în bucătărie și dormitor, în parc și pe plajă sau în orice ungher în care v-ați oprit așteptând un semn al îndumnezeirii de aceea oricând de mult pământ ați pune între voi rămâne un loc neumplut de mărimea unui copil și stați îndelung sub jetul fierbinte care înmoaie articulațiile
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate