poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-30 | |
Final
Nu era nici pasăre albă, nici vis, Nu era nimic de scris , de nedescris, Dar împresurat de privirea minții Am adormit în stepe, în vânători uciși Săgeată arctică, arc de timp Fulgere de gheață,tunet primitiv, In peșteri de lumină sting amintiri… Zvâcnind, piciorul dimineții rupe rădăcina verdelui, Coborât definitiv din oameni, tac,alăturându-mă nimicului Fruntea mea ca o piatră ce o urcă neobosiții, Tălpi goale alcătuiesc prigoana către absolut, Am făcut orice-lipsă de înțelepciune ,,nimic,, nu am făcut-un început răsare din genune, am spus orice-aceeași falsă amărăciune, ,,nimicului,, eu voi adăuga tăcerea- un început ce nu va mai apune am fost oriunde dar dreapta strămutare tot în ,,nimic,, rămâne nici pasăre albă, nici vis, această temelie ce nu se adâncește, nici cuvânt, nici gând, am adormit trăind, murind, voi continua să dorm pe pernă de nimic, în patul infinit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate