poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-04-07 | |
trebuia să fie o minciună, una cât mai credibilă
cu care să te cuceresc încă de la prima silabă; trebuia să fie... o doină mioritică - nu râde! m-am gândit, însă - ciudat, parcă suntem prea multe oi și niciun lup prin preajmă să ne mâne. am închipuit oceanul, populat de o singură sirenă și un singur delfin și... ai început să caști plictisită, de parcă sirene se găsesc pe toate drumurile iar delfinii se împerechează cu ele, zilnic; adică, vreau să zic, stau în perechi. începeai să pleci. mai întâi fruntea translucidă a deviat spre steaua polară, apoi un os impersonal s-a făcut nevăzut în mulțime, fotoliul pe care te așezaseși... am aruncat asupra ta puterile amestecate ale haosului, întunericul și zombie înfometați - toate s-au transformat în cioburi și firimituri - albe și negre și ți s-au așternut sub tălpi; am avut ideea pianului. unul roșu. nimic... îți vorbeam disperat despre iubire și peșteri pariziene tot mai frenetic desenam cuvintele în culori, le tăiam, la așezam din nou, aceleași cuvinte în felurite forme, tot mai rupte. așteptam un semn dar tu continuai să pleci, celulă cu celulă; în asfințit soarele mă orbea în timp ce tu te topeai... și atunci mâna mea a tremurat sub povara luminii și a îngenuncheat în calea ta, rugătoare. mâna ta s-a oprit, indecisă. apoi a șoptit - mâna care a scris... 07.04.2008
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate