Domnul sufletului meu,
Minunea slăvii pe pământul tău,
O, nu-ți întoarce răbdarea,
Coboară mila în grădina Ta.

Tu ești cel ce-ai semănat,
Grădina ta cu oameni,
Păcatul de-i va asupri,
Iertarea Ta, mereu blândă va fi.

Tu ești cel ce-ți chemi pios,
Fii sus la ceruri,
Toți pe sărite vom pieri,
Dar tu Doamne în veci de veci vei fi.

Doamne iartă-ți fii răi,
Iar pe Cel Sfânt alintă,
Că Tu la ceruri l-ai urcat,
Să-l scapi de suferință.

De-a Lui dureri am râs mai toți
Și de-a lui Sfântă Învățătură,
Mulți au uitat că doar prin El,
Putem scăpa de ură.

Azi pentru Isus cântăm,
Toți cu plecăciune,
Pentru liniștea Lui în cer
Și-a noastră iertăciune.

23-02-2008