INTR-O SEARA DE VARA


Dincolo de ce văd, dincolo de cuvinte
prin cuvinte
simt că exist…undeva…
durerea nu-I a mea,
e a unui trup pe care l-am abandonat demult
în îmbrățișări pătimașe,
l-am urât, l-am ucis, l-am uitat…
într-o seară de vară
mi-am ucis acel corp…poate din joacă…
nebunia era prea mare
aveam prea mult noroc…eram singură…
am auzit țipete, apoi plânsete
plutind într-o mare sonoră și
corpul legănat de mersul purtătorilor…
într-o seară de vară
timpul a devenit siroaie de transpiratie
ce curgeau langa mine
prin mine...
intr-o seara de vara
timpul a inceput sa existe doar
ca să-nțeleg durata infinită
a lipsei de viață


într-o seară de vară
am aflat că sunt singură
pentru totdeauna…