Nu trageți cu arma în arbori,
Nu dați în îngeri cu pietre,
Nu lăsați dorurile voastre,
Cu speranțe deșarte să se îmbete,

Nu trageți în clipe, cu pistoale,
Nu îngropați visele părăsite,
Nu vă îndreptați cu picioarele goale
Spre înviere, ca niște epave ruginite,

Deschideți largă fereastra
Să coboare cerul în casă,
Lăsați-L pe Dumnezeu ca să intre,
Pâinea aburind s-o sfințească,

Pe îngeri primiți-i să doarmă,
Lângă copii cu capul pe pernă,
Iar Raiul, să-și plimbe grădina,
În ființa voastră eternă.