îmi pleznește inima în lacrimi
neculese de tine șterse
cu picurii torțe
ce ard singurătăți
apoi unduirile necioplite
sensul existenței tale
cade curcubeu
peste pașii mei
ca un pumnal
mă săruți în dimineața nestinsă

îmi pleznesc fiorii de tine aprinși
în flăcări electrice
de ce simt doar tăcerea
din spatele vulcanului iubire ?
erupții de bine
ma cos in prezentul ce arde cu tine

pleznesc în torente
poate că nu e nimic altceva
în lume
sau poate că toate celelalte
sunt doar amânări ale ei
atingeri ecou înfiripate și dese
ori umbre țesute-n culori
din magia de-a fi
doar iubire