fiecare anotimp mă îmbracă într-o așteptare
tu stai printre cactuși
le atingi capetele alungite spre cer
porți urmele spinilor pe buze, palme și în ochi
îmi ceri uneori să aduc apă și să-ți deschid inima
inima ta ca un ciubăr în care aș putea să-mi ghicesc viitorul
mă ridic de pe canapeaua verde
trec desculță peste rădăcini
mă așez lângă uimirea înțepătoare a cactușilor
în pântecul meu zbaterea ta
în ochii mei privirea ta
fiecare anotimp mă îmbracă într-o așteptare
pe care o port la vedere ori de câte ori inimile noastre se ating
eu dansând cu fluturii
tu drept și tăcut ca un cactus