poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-14 | |
Am cunoscut deunăzi
niște oameni ca niște străzi pietruite străjuite de case frumoase, înalte înfipte adânc, până la capăt în pași-mi șovăielnici. Purtau fețele altora și vânătăile lor și nebunia îngrămădită toată într-un ghem de salivă, scuipată la întâmplare doar a scăpa de acru. Mă chemau. Vino! Lumea asta nu-i decât o farsă îmbrăcată-n țigancă dacă te uiți de sus e numai o bilă străvezie în care ai vrea dar nu poți vedea ce se-ascunde. Vino! Lângă noi poți să fii în fiecare fel în care n-ai apucat, n-ai îndrăznit, n-ai frică în lumea asta nu poți să te pierzi de tine poți doar să te-oglindești în lampadare, în tabloul bicolor rezemat în culise în femeia căreia-i e teamă de pântecul ei în sufleur. Rămân fidelă răsăriturilor de nume noi meșteșugarilor de cuvinte ce mi se-mplântă miocardic în suflet ca o broșă argintie din care-nvie neaua copilului rătăcit. Pulsează frenetic sub fruntea-mi albă sub țesătura de cașmir tot alb sub masca-mi topită de-atâta râs o noapte cu luminile încă aprinse sau un ieri copt cules la întâmplare nu contează la fel de bine poate fi doar o părere atâta vreme cât mă recunosc și-s vie.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate