striga tu prietenul meu nenascut
spune lumii durerea ascunsa-n cuvinte,
roag-o sa taca putin, sa te asculte,
da, eu stiu ca nu te-au inteles,
dar tu poti face totul sa aiba un sens.
striga lumii tot ce noi n-am putut
fiindca era prea mult zgomot sau tacere,
sau durere ce n-are cui spune ceva;
era viata toata in durerea mea.
striga! si nu te opri, tu cel ce nu stii
sa minti, tu, nenascut dar mereu langa noi,
ca o umbra, urmandu-ne fara sa stim
si fara ca macar sa banuim, ca poti
oricand sa faci parte din noi.