poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-01 | |
Batranele pamanturi,
se coc rotit la soare. Un inger cu aripi negre, pe sol si-a trantit fata. Cu chipul zdrentuit de vremuri, se uita-n zare si se mira, cum poti sa-ncalci Legile divine? A iesit din iad sa caute dreptate. Trimis a fost acolo de proata purtare. A lasat sa se intample... ca un fiu a Primaverii sa se spele cu noroi. Nu e gest fara urmare? A-ncercat sa il ajute, dar cu neputinta-n vene, de inger crescut in pene, a fost biruit. De ce oare are-un inger aripile mult nemeritate? Doar un tipat ii arunci lui Soare sa te-ajute sa si ploua si sa vezi cum ingerul, dispare ca fulgerul. Sa nu-arda jar incins, caci de cand a evadat, chiar si apa,chiar si focul, toate sunt filme de groaza! Acum sta si tremura sub flori, scuturandu-le podoaba si manjindu-le cu negru. Iata,intra-n scena un copil! E fiul primaverii. A venit cu bucurie sa-si admire florile, dupa cea mai rece mama,iarna. Il loveste o durere cand isi vede florile pline de funingine,dar il vede apoi..ingerul venit din iad. Se apropie mirat, cum de a scapat din lanturi si pe ce poarta a iesit? Ce gardian a adormit? un miros de carne arsa se imprastie in zare. Toate cele au fost scrise, iara eu le scriu dinou! Iti vad chipul in culori,fiindca plangi copil din flori! Pe cand el era mitel, ingerul era cu el aproape ca sa-l apere,-sa-l toarca, sa invete,ca sa stie sa traiasca o vecie. Dra cel mic,mare voia sa fie. S-a plimbat printre calai, i-a infrigurat cu ploi, a stricat pacturi cu raul, i-a lovit pe cei nebuni. Ingerul nu-i putea sta-n drum. A-ncercat sa il opreasca, dar ingerul far de fiinta a-ndurat o umilinta, si de aceea a fost trimis in iadul de necuprins. Suferinta nu-i o gluma, te lipsesti de vreme buna, caci tortura psihica de-acolo e mai grea decat sa-ti rupi toate oasele din trup; dar captivul n-a stat mult. Iar acum e pe pamanat Sa se judece cu vii, cu cei nerecunoscatori, ce se cred nemuritori. S-au luptata cumintile, s-au jucat cu vietile. cand binele lupta cu binele, sa invinga binele! Realizndu-se stupizi o clipa, s-au oprit sa contempleze. Cu figurile de ceara, s-au toipit,curgand culoare. ............... si a zburat. Cu experienta si mult fum S-a dus sa caute un fiu ce credincios are sa-i fie.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate