Inca o data am cazut in abisul deceptiilor. Aluviuni din sufletul meu se scurg in urma uraganului numit tu. Marea asurzitoare isi sparge valurile in ochii mei, iar tu, briza inselatoare, o data trista si sincera, imi pari vindicativa si perfida.
Rafalele tale aduc razboi parului meu, iar obrazii mei plang dupa o magaiere calda din preistoricul candva recent.
In ceata amintirilor virusate, norii se tin de maini si se pleaca deasupra crestetului meu, sarutand putinul ramas intact. Poate intr-o zi norii se vor intalni si va fi din nou furtuna...sau nu...se auzi tot mai incet vocea..surdina.