In camera cu amintiri patata
Pereti uzi de lacrimi parca
Stau trist privind mirat spre stele
Si ma intreb daca voi sta si eu acolo intre ele...
Stai trista, adormita in fata mea
Patat pe jos, covorul, sub privirea ta
Te-au luat frumoasa mea Eliza...
Ce trista este o iubire stinsa.

De ce te-ai dus acolo sus?
De ce sub soare galben ai apus?
De ce nu ai lasat un fulg din aripa ta?
Sa-mi vad si eu linistit de viata mea...
Te-ai dus ca roua de pe flori
Nu ti-a pasat ca fara tine mor
Ai hotarat ca e mai bine
Sa mor si eu, sufocat, dupa tine.

Tu aripile mele le-ai taiat,
Pana si inspiratia mi s-a spulberat...
Mai vreau o clipa doar sa te revad
Sa te intreb de vrei cu tine eu sa mor..